Ciclul alimentar (Magazin de pâslă și sârmă [1] ).
Scopul acestui site wiki este de a trece în revistă literatura relevantă a LCA a alimentelor (Figura 1). Metodologia de evaluare a ciclului de viață (LCA) oferă o cale de înțelegere a strategiilor globale de management al resurselor care sunt relevante pentru lumea de astăzi.
În ceea ce privește LCA al alimentelor, există o multitudine de fațete care cuprind întregul. Această recenzie se va adresa:
- Indicatori asociați cu impactul producției alimentare
- Fluxul în masă de alimente
- Energia de producere a alimentelor
Metode de cuantificare a impactului, inclusiv:
- Emisiile de carbon
- Cerințe de utilizare a terenului
- Utilizarea energiei
Cuprins
Definiția LCA aplicată ciclului de viață al alimentelor
Metodologia LCA a fost concepută pentru a evalua impactul asupra mediului asociat cu produse, procese sau activități. (Lundie și Peters, [2] 2005) Când definiția LCA este aplicată ciclului de viață al alimentelor, fiecare dintre următoarele etape de viață ale unui produs sunt analizate:
- origine
- cresterea si productia agricola
- procesarea, ambalarea și distribuția alimentelor
- preparare si consum
- sfârșitul vieții
Impacturile luate în considerare asupra sistemului sunt concentrate biofizic:
- epuizarea resurselor
- Consumul de energie
- poluarea apei si a aerului
- sanatatea umana
- generare de deșeuri
Pentru a preciza în continuare impactul, se folosesc indicatori pentru a evalua gradul și tipul impactului.
Indicatori
Definirea si rolul indicatorilor
Un indicator este un dispozitiv, mecanism sau pachet de informații care definește starea unui sistem. Indicatorii alertează schimbările aduse sistemului și oferă informații care oferă o înțelegere mai profundă a fluctuațiilor din cadrul sistemului. Pentru a ajuta la evaluarea ACV a produselor alimentare, indicatori - cum ar fi - economia, societatea și mediul sunt utilizați pentru a furniza un punct de referință, o lentilă prin care să vedeți sistemul.
Metodologia LCA se bazează pe evaluarea mărfurilor fabricate. Aplicarea metodologiei LCA la sistemul alimentar este plină de complicații, blocaje și ipoteze. Aplicarea directă a metodologiei LCA la sistemul alimentar global nu a fost finalizată, mai degrabă componentele au fost izolate și analizate. Unele dintre provocările asociate cu ACV a produselor alimentare sunt:
- determinarea limitelor precise/adecvate ale sistemului
- definirea unităţilor funcţionale
- alocarea sinergică a produselor.
Lista indicatorilor LCA
Tabelul 1 enumeră indicatorii utilizați pentru evaluarea diferitelor etape de viață ale producției.
- Capacitatea de reproducere a plantelor sau animalelor
- % din organismele rezistente la boli
| Tabelul 1: Indicatorii de durabilitate a ciclului de viață pentru sistemul alimentar (Heller și Keoleian, [3] 2000). | Părțile interesate | Etapa ciclului de viață | Indicatori | ||
|---|---|---|---|---|---|
| Economic | Social | De mediu | |||
| Fermierii, Crescatori, Companii de Seminte | Originea resursei (genetice) – producția de semințe, creșterea animalelor | Gradul de control al fermierului/operatorului asupra producției/ameliorării semințelor. | |||
| Operatori agricoli Muncitori agricoli Ag. Industrie Ag. Școli Animale guvernamentale | Creșterea și producția agricolă | ||||
| Procesoare alimentare Furnizori de ambalaje Angrosisti Retailisti | Procesarea, ambalarea și distribuția alimentelor | ||||
| Consumatori Servicii alimentare Nutritionisti/ Profesionisti din domeniul sanatatii | Preparare si consum | ||||
| Consumatori Administratori de deșeuri Organizații de recuperare și culegere de alimente | Sfârșitul vieții | ||||
Urmăriți Mâncarea
Pentru a evalua ciclul de viață al alimentelor, trebuie mai întâi definit ciclul de viață al alimentelor. Următoarea secțiune este o prezentare generală a fluxului de alimente de la leagăn la mormânt. După cum se poate observa în figura 4, hrana curge de la leagăn la mormânt. Această secțiune definește etapele individuale de viață ale oricărui produs alimentar.
Origine
Originea unui produs alimentar implică fie producția de semințe, fie creșterea animalelor.
Creșterea și producția agricolă
Aceasta este etapa de agricultură a vieții unui produs alimentar. Agricultura și producția necesită:
- teren
- muncă
- capital
Ambalare și distribuție pentru prelucrarea alimentelor
Etapa de viață a ambalării și distribuției procesării alimentelor este o funcție de:
- preturile combustibilului
- distanta parcursa
- mijloc de călătorie
- greutatea alimentelor
- greutatea și materialul pachetului
Preparare și consum
Etapa de preparare și consum este foarte variabilă și, cel puțin, este în funcție de:
- cultură
- influențe socioeconomice
- gust individual
Sfârșitul vieții
În cazul în care un produs alimentar ocolește consumul, acesta va ajunge în stadiul de sfârșit de viață ca deșeu. După cum se vede în imaginea de mai jos, procentul de masă alimentară care ajunge ca deșeuri este substanțial.
Fluxul de masă al producției și consumului de alimente, în milioane de lire sterline, în Statele Unite în 1995 (Heller și Keoleian, [3] 2000)Măsurarea ciclului de viață
Măsurarea cantitativă sau costul alimentelor este determinată prin diferite metode. Următoarea secțiune va examina diferitele standarde pentru această măsurătoare.
Emisii de CO 2
Utilizarea terenurilor
Utilizarea energiei
Una dintre metodele folosite pentru cuantificarea impactului alimentelor este urmărirea energiei necesare producției. Tabelul 2 prezintă două exemple diferite de cine suedeze și energia asociată necesară pentru producție și energia primită din consum.
Energia alocată fiecărui proces din ciclul alimentar (Hill, [4] 2008).| Tabelul 2: Energia necesară pentru a furniza o cină cu energie scăzută și cu energie ridicată, cu retururile energetice corespunzătoare ale meselor (Carlsson-Kanyama et al., [5] 2002). | |||
|---|---|---|---|
| Componenta mesei | Kg | Energie dietetică MJ (SNFA, 1996) | Intrări ale ciclului de viață MJ |
| Cina: mare | |||
| Vită | 0,13 | 0,80 | 9.4 |
| Orez | 0,15 | 0,68 | 1.1 |
| Roșii, seră | 0,070 | 0,06 | 4.6 |
| Vin | 0,30 | 0,98 | 4.2 |
| Total | 0,65 | 2,51 | 19 |
| Cina: scăzută | |||
| Pui | 0,13 | 0,81 | 4,37 |
| Cartofi | 0,20 | 0,61 | 0,91 |
| Morcov | 0,13 | 0,21 | 0,50 |
| Robinet | 0,15 | 0,23 | 0,0 |
| Ulei | 0,02 | 0,74 | 0,30 |
| Total | 0,60 | 2,61 | 6.1 |
- Aportul de energie în ciclul alimentar poate varia de la 2 la 220 MJ/kg din cauza multor factori. Unii dintre acești factori se referă la originea animală sau vegetală, gradul de prelucrare, tipul de prelucrare și preparare și distanța de transport. Pentru fiecare masă cu conținut similar de nutrienți ar trebui făcute comparații ale aportului de energie pentru ciclul de viață al alimentelor.
- Aportul de energie pentru ciclul de viață pentru categoria de animale poate varia de la 1,8 la 7,7 MJ. O strategie pentru scăderea consumului de produse animale consumatoare de energie este identificarea alternativelor animale eficiente din punct de vedere energetic.
- Aportul total de energie pe ciclu de viață pentru alimente per persoană pe zi variază de la 13 la 51 MJ. Această gamă este pentru diete cu un conținut nutrițional similar și ambele se bazează pe ingrediente disponibile în mod obișnuit.
- Tiparele actuale de consum de alimente pot duce la aporturi de energie pe ciclul de viață variind de la 6900 la 21.000 MJ de persoană pe an. Diferențele în modelele de consum de alimente se datorează diferențelor de gen.
- Aproximativ o treime din consumul total de energie pentru alimente este pentru dulciuri, gustări și băuturi. Ar trebui acordată o atenție sporită consecințelor asupra mediului ale acestor articole dintr-o dietă.
- Este posibilă o dietă eficientă energetic, cu o împărțire globală egală a resurselor energetice; totuși, o astfel de dietă este departe de medie și nu este în conformitate cu tendințele actuale (Carlsson-Kanyama et al., [5] 2002).
Vezi si
Referințe
- ↑ Feltandwireshop. „Produse de hârtie curate”, < http://web.archive.org/web/20120531011043/http://feltandwireshop.com/system/product images/1195/original/FoodCycleCard.jpg?1260998038>. 22 aprilie 2010.
- ↑ Lundie, S., Peters, G. (2005). „Evaluarea ciclului de viață al opțiunilor de gestionare a deșeurilor alimentare”, Journal of Cleaner Production. Vol. 13. p. 275–286
- ↑Salt la:3,0 3,1 Heller, M., Keoleian, G., (2000). „Indicatori de durabilitate bazați pe ciclul de viață pentru evaluarea sistemului alimentar din SUA”, Centrul pentru Sisteme Durabile, Universitatea din Michigan
- ↑ Hill, H., (2008). „Food Miles: Background and Marketing”, ATTRA. Serviciul Național de Informații privind Agricultura Durabilă. www.attra.ncat.org/attra-pub/PDF/foodmiles.pdf
- ↑Salt la:5,0 5,1 Carlsson-Kanyama, A., Ekstro, M., Shanahan, H. (2002). „Aportul de energie pentru alimente și ciclul de viață: consecințe ale dietei și modalități de creștere a eficienței”, Economie ecologică. Vol. 44. p. 293-307